Le charme discret de la bourgeoisie

Pentru cine simte nevoia unui pahar cu apa rece turnat peste capetele noastre de imburgheziti iremediabili, e de recomandat Le charme discret...

Incredibil cum se joaca Bunuel cu asteptarile noastre nu doar cinefile, ci de bun simt (ahh, bunul simt/simtul comun)...ne deconstruieste fiecare asteptare de obisnuiti cu cele lumesti, dusi de-acasa...La un restaurant dau peste un priveghi, merg la o cafenea ramasa fara ceai si fara cafea (si nu e Romania), un militar care ar trebui sa flirteze cu burghezele filmului le povesteste cum si-a ucis tatal, la o cina ambasadorul Republicii Miranda o impusca pe gazda (dar e doar un vis) etc.

Tot filmul e o "cavalcada" de vise sangeroase cu fantome care nu reusesc sa impresioneze pe nimeni...personajele sunt burghezi perfecti, mai mult decat perfecti: nevasta prinsa inseland nu e pedepsita, nu vezi scene etc...high middle class-ul pastreaza aparentele in orice situatie...poarta numai discutii de o superficialitate stupefianta (cand o vezi in film, pt ca daca incepi sa te gandesti la discutiile din pauza de pranz, ba chiar la cele cu amicii, nimic nu mai atinge stupefiantul) dar turnate in forma unei politeti de o rotunjime nestirbita; cand sunt amenintati cu arma nu fac scene, nu se isterizeaza, isi pastreaza fetele de burghezi imperturbabili.